De ce nu merg rețetele?

 

Primul articol din acest an este inspirat din întrebările voastre sau din situațiile pe care le-am întâlnit la cabinet, la ateliere. Ne bucurăm să observăm că deja multă lume a citit cel puțin o carte de parenting și mai mult decât atât a încercat să aplice diferite tehnici cu cel mic. Cu toate acestea, indiferent de numărul cărților citite, apare o întrebare: De ce în practică nu merge?

Pare foarte simplu în cărți. Avem rețeta, avem oportunitatea de a o aplica, o aplicăm și … aproape nimic. V-ați întâlnit cu această situație? Mie sigur mi s-a întâmplat :). Sau avem varianta când astăzi aplicăm rețeta și merge, dar mâine pare că nu mai dă aceleași rezultate. Ce facem? Renunțăm? Închidem cartea și concluzionăm triști: este doar teorie, nu are aplicabilitate?

Înainte de a ajunge la concluzia mai sus menționată vă invit să reflectăm puțin la câteva aspecte:

  • Am aplicat rețeta de suficiente ori? O singură dată nu este suficient pentru a produce o schimbare durabilă în comportament. Nici de două ori, nici de trei ori. Este nevoie de anduranță și constanță până când cel mic se va adapta la noua rețetă. Are nevoie de un timp în care să o înțeleagă și să prindă puțină încredere în noul nostru comportament;
  • Am încredere în această rețetă? Ceea ce contează mai mult decât tehnica în sine este atitudinea noastră legată de ea. Atunci când intrăm într-un carusel de tipul: hai să o aplic și pe asta, slabe șanse să se întâmple ceva. Indirect transmitem neîncrederea noastră, iar ghemotocul o va respinge pentru că nu se simte în siguranță.
  • Cum este atitudinea mea când aplic rețeta? Revenim un pic la atitudine, dar din alt punct de vedere. Sunt mai importante emoțiile noastre sau cum ne raportăm la copil decât tehnica în sine. De fapt întrebarea ar fi: transmit încredere/ încurajare, acceptare pozitivă necondiționată, înțelegere/ empatie atunci când aplic vreo tehnică. Dacă în timp ce aplicăm rețeta ne abținem să nu țipăm și să nu facem noi o criză de furie, este clar care va fi rezultatul. Copiii reacționează mai degrabă la partea subînțeleasă, decât la rețetă în sine.
  • Mi se potrivește mie, personalității mele? Se știe deja că nu toate se potrivesc oricui. Probabil deja știți de la vreun atelier sau tot din cărțile de parenting că avem copii diferiți și ce merge la copilul meu, este posibil să nu meargă și la al tău ghemotoc. Da, este adevărat. Dar, până a vedea ce se potrivește copilului meu, sunt eu părintele care ar trebui să pună în practică. Și eu, tot persoană unică pe acest pământ. Astfel dacă tehnicile de playfull parenting (doar un exemplu) nu mi se potrivesc, eu desigur pot să mă străduiesc să le aplic, dar nu vor și ieși.
  • Ce așteptări am de la rețetă? Este greu cu așteptările, mai ales când ele sunt foarte mari și multe. Rețetele nu au pretenția (sper) să ne schimbe cu totul copilul. Scopul lor este de obicei legat de un comportament specific, pe care îl pot diminua sau augmenta, după caz. Nici nu pretind că o dată aplicată rețeta, acel comportament va rămâne constant sau va dispărea pentru tot restul vieții copilului.

Îmi place tare mult ideea de rețetă și chiar mi-ar plăcea să existe una generală care să meargă pentru toți părinții și copiii. Totuși nu am întâlnit-o până acum. Am întâlnit reguli, am aplicat și i-am îndemnat și pe alții să le aplice care pot avea un caracter general. De exemplu: empatizează cu tine și copilul tău. Frumusețea la astfel de reguli este că îți poți construi singur rețeta sau pașii care să te ajute.

Ioana Agachi,

Ghemotoc specialist