Weekend de parenting: 18-19 martie 2017

16776180_10212071811489200_1596955206_o

18-19 martie 2017- Un weekend de parenting cu Eu, părinte ghemotoc

Seminarii de parenting gândite ca un kit de bună creștere părintească pentru primii ani cu ghemotocul tău!

În perioada 18-19 martie, la Kindi Center (str. Delea Veche, nr.35), va avea loc a treia ediție a evenimentului Weekend de parenting organizat de Eu, părinte ghemotoc. Seminariile vor fi susținute de către Ioana Agachi și Nicoleta Căpraru, psihoterapeuți centrați pe persoană, cu o experiență de peste 10 ani în spate și mai mult de 50 ateliere de parenting realizate.

Subiectele abordate pe parcursul acestui weekend vor oferi părinților toate resursele necesare în primii ani alături de ghemotoci.  De la comunicare la atașament, încă din perioada sarcinii, până la gestionarea emoțiilor și stabilirea unor limite cu blândețe.

Seminariile sunt organizate astfel:

  • Sâmbătă, 18 martie 2017, între orele 10.00-12.00 – Kit de gestionare a balaurilor emoționali. Despre cum se dezvoltă emoțiile, despre crizele de tantrum, despre criza “Nu”, despre agresivitate și anxietatea de separare.
  • Duminică, 19 martie 2017, între orele 10.00-12.00 – Kit de aplicare a disciplinei. Despre limite, între libertate și NU, despre disciplina ca insuflare de valori, despre tipuri de disciplină și despre stilul tău.

Aceste seminarii sunt gândite să răspundă nevoilor viitorilor părinți dar și celor cu copii cu vârsta de maxim 3 ani, pentru că, deși începuturile sunt pline de entuziasm, sunt și pline de teamă de necunoscut, iar informația are rolul de a te liniști și de a te face să te simți în control. În cadrul seminariilor,  părinții vor afla despre diferitele teorii și tehnici de parenting astfel încât să ajungă să dezvolte o relație emoțională sănătoasă cu ghemotocii.

Vă așteptăm alături de cei mici! Ghemotocii vor avea o zonă de joacă special amenajată pentru ei cu activități special gândite pentru fiecare vârstă. În plus, dacă vremea ne permite, vor avea ocazia să alerge un pic și în curte.

Iar pentru că ne place să oferim părinților participanți la seminariile noastre o gamă cât mai variată de servicii, ne-am gândit să aducem alături de noi afaceri românești, pornite tot de părinți grijulii, cu produse pe care altfel le-ați găsi doar în mediul online. Produse dedicate copiilor: de la hăinuțe din lână, până la seturi de haine asortate, dar și cărticele educative în limba engleză.

Costul participării la aceste seminarii este de 100 de lei pentru un singur seminar. Pentru cei care se înscriu la eveniment până la data de 1 Martie 2017, avem un preț special pentru participare în valoare de 75 lei/ atelier.

Vă așteptăm, așadar, cu mic cu mare la cea de-a treia ediție Weekend de parenting, de unde copiii vor pleca obosiți de atâta joacă, cu cadouri din partea partenerilor, iar voi veți pleca cu multe informații utile, dar și cu multe amintiri frumoase sub forma fotografiilor realizate de fotograful evenimentului.

Detalii organizatorice pe scurt:  

  • Data:
    • 18 martie 2017, între orele 10.00-12.00 – Kit de gestionare a balaurilor emoționali
    • 19 martie 2017, între orele 10.00-12.00 – Kit de aplicare a disciplinei
  • Cui se adresează: Viitorilor și proaspeților părinți, care au copii cu vârsta de maxim 3 ani.  
  • Locație: Kindi Center (str. Delea Veche, nr.35)
  • Investiția voastră:
    • 100 lei/ persoană/ seminar
    • Early bird: 75 lei/ persoană/ seminar până pe data de 1 martie 2017
    • (copiii au intrarea gratuită)  
  • Înscrieri: Înscrierile se fac pe baza completării formularului disponibil mai jos, iar plata se face în avans.
Nume & Prenume*
Număr de telefon*
Adresă de mail*
Atelierul la care vrei să participi*
Vei fi însoțită de ghemotoc? (Vârsta acestuia)
Cod special
Word Verification:

Despre organizatori:

Eu, părinte ghemotoc a fost fondat în 2013, de către Ioana Agachi și Nicoleta Căpraru, psihoterapeuți centrați pe persoană, cu o experiență de peste 10 ani în spate și mai mult de 50 ateliere de parenting realizate. Eu, parinte ghemotoc a fost gândit ca un program de prevenție, cu scopul de a fi alături de părinți încă din primele luni de sarcină, să primească încrederea și siguranța atât de necesară în acest început de drum, pentru a pune baza emoțională a relației cu bebelușul, în scopul scăderii tensiunilor și crizelor de furie de mai târziu (atât ale copiilor cât și ale părinților).

Pentru mai multe informații sau nelămuriri puteți să luați legătura cu Ada Chindea, coordonator PR, pe mail (ada@go-big.ro) sau la telefon, 0722-655-507.

 

Hai să petreci un weekend cu Eu, părinte ghemotoc, un weekend pentru dezvoltarea ta ca părinte!

Dacă vrei să vezi cum a fost atmosfera la edițiile trecute:

Weekend de parenting 1

Weekend de parenting 2 

Un pic de blândețe

Acest articol este un dar pentru proaspetele mămici. Un fel de oază care poate îți va aduce un moment de liniște sau încurajare atunci când te simți pierdută în rolul de mamă sau între diferite roluri. Este un pansament pentru vinovăție și o portiță către auto-acceptare. Poate te ajută că vine din partea unui psihoterapeut sau din partea unei mame, sau din partea unui necunoscut.

Încă îmi amintesc cum se prezenta lumea mea interioară la primul copil: multe emoții intense și contradictorii, așteptări departe de a fi împlinite, oboseală fizică, oboseală psihică, nevoi ce păreau greu de satisfăcut, o lume schimbată în care regulile nu le percepeam și nu le înțelegeam, presiune interioară, presiune exterioară, momente de împlinire intercalate cu momente de zbatere. Câteodată nu mai știam ce este normal și ce ar trebui să mă îngrijoreze la mine. Ceea ce mă ținea la suprafață era gândul că sunt doar perioade și vor trece.

Astfel, dragă mămică, este normal ca uneori :Imagini pentru girl watercolor illustration

  • Să simți că îți vine să pleci, să fugi mâncând pământul;
  • Să simți că nu faci față, că nu ai toate răspunsurile, că nu te descurci;
  • Să-ți vină să țipi, să urli la toată lumea;
  • Să îți dorești o pauză, un timp fără ghemotoc – un timp de singurătate;
  • Să te gândești cum ar fi fost viața ta, dacă nu ai fi avut copil;
  • Să îți fie dor de tine înainte de a fi mamă, să îți fie dor de libertate;
  • Să te bucuri când doarme cel mic, deoarece ai un moment de liniște;
  • Să te enervezi că încă nu ai o noapte dormită cap-coadă;
  • Să te simți înlănțuită;
  • Să nu-ți mai placă dependența dintre tine și ghemotoc;

Știu că te simți vinovată de fiecare dată când te surprinzi simțind și gândind cele de mai sus. Nu ești singură, la un moment dat fiecare mamă a trecut prin astfel de emoții/ gânduri. Nu, nu are legătură cu măsura iubirii tale față de cel mic, nu înseamnă că îl iubești mai puțin. Nu are legătura nici cu a fi mamă rea, insuficientă, ci are legătură cu faptul că toată lumea obosește și are nevoie de o pauză să își încarce bateriile.

Se întâmplă ca aceste gânduri și emoții să pună stăpânire pe tine mai mult decât uneori. Atunci acordă-ți un timp, fii blândă și grijulie cu tine. Dacă nu reușești, poți oricând să apelezi la un psihoterapeut care să îți ofere acel cadru de siguranță de care ai nevoie.

Cu drag,

Ioana, ghemotoc specialist

sursă foto: https://ro.pinterest.com/pin/446067538063407528/

Află mai multe despre noua ediție a evenimentului Weekend de parenting – Click pe imagine 🙂

16776180_10212071811489200_1596955206_o

 

Despre perfecționism și adaptare

În lumea în care trăim acum pare că nu avem nici o scuză să nu fim mame perfecte. Avem acces la informație, știm cât de importantă este dezvoltarea emoțională, cât de important este să ne creștem sănătos copilul, avem acces la activități diverse, atât pentru dezvoltarea noastră ca părinți, cât și pentru dezvoltarea ghemotocilor. Totul se poate, totul e la îndemână, totul e acolo, așa că să nu cumva să îndrăznim să spunem că n-am știut sau n-am putut!

Aceste așteptări vin pe de o parte de la societate, cum se așteaptă ceilalți să performăm în rolul de părinte, pe de altă parte din interiorul nostru, și țin de standardele (deseori copleșitoare) pe care noi ni le impunem în relația cu copilul sau copiii noștri.

Fie că vorbim de grupurile de mame din care facem parte, de oamenii pe care îi întâlnim în parc sau când ieșim în oraș, de prieteni sau rude, cu toții au, mai devreme sau mai târziu, un sfat de dat, o remarcă de făcut la adresa modului în care ne creștem copilul: că alăptăm prea mult sau insuficient, că îl ținem în brațe și îl răsfățam sau, din contra, că nu avem suflet și lăsăm copilul să plângă, că exagerăm atunci când îi oferim anumite alimente și nu îi oferim altele, că privitul la televizor este fie permis, fie total interzis, și lista poate continua.

Peste toate acestea vin propriile noastre așteptări și standarde:  să nu mă enervez niciodată pe copilul meu, să nu tip și să nu îi reproșez nimic, niciodată, să pun întotdeauna nevoile copilului meu pe primul loc, să fiu întotdeauna disponibilă pentru copil, să fiu întotdeauna bucuroasă cu și în preajma copilului.

Așadar pare că lucrurile sunt fie albe, fie negre, fie niciodată sau întotdeauna. Nu există jumătăți de măsură, nu ni se permit excepții și nici noi nu ni le permitem. De altfel această abordare radicală este o trăsătură a perfecționismului,  însă este tare greu de pus în practică atunci când vine vorba de relații! Pare că acest perfecționism al părinților și modul în care noi ne adaptăm a fost și studiat. Puteți intra pe acest link https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3274380/ pentru a afla mai multe!

perfectionism si adaptare morcov

Și uite așa, pe acest drum pavat cu toate bunele intenții, începem să adunăm frustrări, dezamăgiri, nemulțumiri, furie și tristețe. Iată care sunt cele mai frecvente reacții și comportamente cu care eu m-am întâlnit atât în viața de zi cu zi, cât și în cabinet:

-ne criticăm pe cât de mult posibil, cu fiecare ocazie pe care o avem– nu am reușit să scot copilul afară de două ori pe zi, fac mâncare și curat, apoi nu îmi permit să mă simt obosită, mă cert dacă nu am chef să mă joc cu copilul. Există întotdeauna un „as fi putut să fac mai mult sau mai bine”;

-ne valorizăm din ce în ce mai puțin– nu sunt capabilă să fiu o mamă bună, pur și simplu nu sunt în stare să mă controlez și să nu țip la copil. Simt că am eșuat, căci atunci când eram obosită și nu mai puteam i-am dat 10 minute drumul la desene animate;

-punem accent pe detalii– dacă nu îi calc hainele în fiecare zi sau nu îi fac baie într-o seară sunt o mamă căreia nu îi pasă. Nu i-am citit într-o zi așa că mă gândesc că s-ar putea să aibă întârzieri în vorbire sau să nu mai fie la fel de inteligent;

-ne comparăm cu ceilalți– prietena mea poate să și gătească în fiecare zi, să-l scoată pe cel mic afară și să găsească și timp să se joace cu copilul, toata lumea pune poze și spune ce frumos e să ai mai mulți copii, și eu mă gândesc că îmi e greu cu unul, căr e ceva în neregulă cu mine. Uite ce calmă este ea și mie deja îmi vine să urlu, etc..

Bine, bine, o să spuneți, și la ce ne ajută toate acestea? Primul pas este să ne uităm la noi însene și să fim sincere. Să încercam să vedem lumea în culori, nu doar în alb și negru. Să aducem  în noi și în prezent și celelalte momente concrete, care nu se încadrează nici la întotdeauna, nici la niciodată, dar se încadrează într-un moment real și autentic, plin de emoție și trăire.

Să încercăm să vedem câte lucruri facem de fapt  și astfel să fim mai puțin critice cu noi.

Să ne aducem aminte toate acele momente când am fost acolo pentru copilul nostru, când l-am luat în brațe și i-am oferit iubire necondiționată și să ne valorizăm mai mult pentru asta.

Să privim în ansamblu și să lăsăm detaliile în planul doi, îngăduindu-ne o privire plină de acceptare, a noastră și a lor.

Și, poate cel mai important lucru, să încercam să ne privim prin ochii noștri și nu ai celorlalți, căci fiecare persoană are în spate propriul ei context, propria viață, propriile principii și valori, propria realitate până la urmă, care poate fi foarte diferită de a noastră.

Suntem imperfecte și asta este o realitate. Acceptarea imperfecțiunii însă nu înseamnă să ne ascundem în spatele ei și să o folosim ca pretext, ci presupune ca în locul criticii de sine și a neîncrederii să facem loc cunoașterii și curiozității de sine!

Vouă ce imperfecțiune proprie v-a trezit curiozitatea de a vă cunoaște mai bine?

Nicoleta

Ghemotoc specialist

 

Sursa foto http://www.takepart.com/article/2015/07/17/sanitation-worker-challenges-whole-foods-walmart-stop-trashing-produce.